“Suntem
cu totii putin ciudati. Si viata este putin ciudata. Iar in momentul in
care intalnim pe cineva a carui ciudatenie este compatibila cu a
noastra, ne alaturam lui si intram intr-o stare de ciudatenie comuna pe
care o numim iubire – adevarata iubire.“
Robert Fulghum
Au fost odata ca niciodata doi tineri.
Ea era inaltuta, cu parul negru si cu cei mai senini ochi albastri din
lume. El avea parul castaniu, carliontat, ochii caprui si un zambet
molipsitor. Ea avea 18 ani si era functionar comercial. El avea 23 si
era ofiter, locotenent. Sa spunem ca pe ea o chema Lili si pe el Nic.
El era inamorat pana peste cap de
prietena ei, Magda. Doar ca, din nefericire, Magda nu avea aceleasi
sentimente pentru el. Intr-una din zile, Magda a decis ca era timpul sa
se desparta de Nic. Tanarul urma sa vina si sa o ia de la birou, la
sfarsitul programului. Cum cele doua fete lucrau impreuna, Magda a
rugat-o pe Lili sa iasa si sa-i spuna lui Nic ca nu se mai poate intalni
cu el. Sa inventeze ea un motiv. Era iarna si era foarte frig. Lili a
iesit din birou imbracata doar cu o jacheta subtirica. S-a apropiat de
elegantul locotenent si i-a spus ca prietena lui nu mai poate veni la
intalnire. Atat. Nu-i venea nimic altceva in minte. Nic a privit-o si,
fara nici cel mai mic semn ca ar fi fost afectat in vreun fel de refuzul
Magdei, i-a oferit grijuliu adapost in mantaua lui, sa se incalzeasca.
Asa a inceput povestea lor.
Citeste continuarea aici.
 | ||
| Sursa aici |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu